EduFin4Life @ Școala de Valori
Banii sunt un element util în construcția unui viitor pe măsura visurilor noastre.
Dar cât de bine știm să-i gestionăm?
„Pentru cei care nu vor să-și lase viitorul la întâmplare, am creat o călătorie inițiatică în lumea finanțelor și a creșterii calității vieții. Ideea s-a născut din dorința a-i susține și pe tineri să-și dezvolte abilități financiare, să-și gestioneze eficient banii de buzunar și, mai ales, să învețe să gândească în perspectivă, și să decidă asumat. Cu educația financiară tinerii au șansă să conștientizeze ce contează cu adevărat pentru sine, descoperă căi simple în a-și (re)modela propriul comportament financiar, practicând obiceiuri sănătoase, lăsându-se inspirați și seduși de rezultatele financiare pe care pot începe să le înregistreze fără prea mult efort, încă de timpuriu.”
Silvia Bogdan, Președinte Școala de Valori și creator de conținut educațional
Majoritatea cercetărilor efectuate în ultimii doi ani, indiferent de sursă, arată că românii se află pe ultimele locuri la educație financiară în Europa și în lume.
Este esențial ca fiecare dintre noi să ne dorim să fim fericiți și să devenim decidenți experimentați ai propriei vieți.
Dacă dorim să luăm decizii mai bune cu privire la banii și resursele noastre, este limpede că avem nevoie de educație financiară. A devenit esențial să înțelegem cum se îmbină economia mondială, regională și națională, finanțele personale, conceptele financiare și planificarea pentru bunăstare și obținerea stabilității pe termen lung. Ne poate fi foarte greu să luăm decizii corecte cu privire la viitor dacă nu știm care ne sunt opțiunile. Există multe componente ale bogăției, iar banii sunt doar o parte din această imagine. Educația financiară ne ajută să vedem întreaga lume a finanțelor și economiei într-o lumină mai clară, astfel încât să putem face cele mai inspirate alegeri cu privire la obiectivele noastre viitoare.
De ce educație financiară în România?
Lipsa educației financiare a populației reprezintă, la rândul său, un obstacol în calea dezvoltării economiei.
Așteptări culturale referitoare la sustenabilitatea financiară
Ne așteptăm ca adulții noștri să fie conștienți de riscurile la care se (auto)expun din punct de vedere financiar
Ne așteptăm ca antreprenorii noștri să fie calificați financiar
Ne așteptăm ca studenții noștri să fie calculați financiar
Ne așteptăm ca tinerii noștri să își urmeze visele și să nu aibă griji
Realitatea culturală a banilor în România
Banii sunt un subiect tabu
Tinerii nu au acces la informații cu privire la bugetul familiei, cheltuielile gospodăriei și provocările financiare ale părinților
Educația financiară regulată este plictisitoare și neatractivă pentru adolescenți
Nu adresăm întrebările corecte cu privire la bani
Un studiu al S&P Ratings, desfășurat la începutul anului 2022, arată că nivelul de educație financiară al românilor este de 21% din total, nivelul mediu al UE situându-se la 52%. Din păcate și la nivel mondial, România este clasată pe locul 123 din 143 de țări. Domeniile la care înregistrăm deficiențe sunt: rata de bancarizare, nivelul de intermediere financiară, nivelul educației financiare și, cu mici excepții, cota de bunăstare economică.
Conform studiului realizat de GFK Research în 2021, pentru Asociatia Română a Bancilor, produsele bancare cele mai utilizate și/ sau dorite de români sunt cardurile de debit, creditele, conturile curente și formele de economisire. Însă doar 30% dintre utilizatorii acestor instrumente, declară că le cunosc, cardul de debit fiind cel mai utilizat.
Totodată, un studiu derulat de Aegon România, relevă o concluzie îngrijorătoare cu privire la grija familiilor contemporane pentru siguranța financiară, care nu se numără printre priorități, deși majoritatea românilor (cu vârste între 30 și 44 de ani) știu exact ce venituri generează și chiar și-au făcut o rutină în a-și plăti întotdeauna facturile la timp.
Îngrijorătoare sunt și statisticile care arată că 1 din 3 români este expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială, iar fenomenul emigrației a determinat 15% din populația țării să plece.
Cei mai mulți români își administrează cu responsabilitate veniturile pe termen scurt, însă 60% nu au un plan financiar de rezervă, iar 70% dintre aceștia nu conștientizează consecințele financiare ale unui eveniment neprevăzut ce ar putea interveni în familie.
Românii preferă să meargă des la cumpărături, cheltuind exagerat de mult. Conform INS, pentru 2021, cheltuielile totale ale unei gospodării medii în România, au reprezentat 86,6% din nivelul veniturilor totale obținute de familie. Interesant este că 61,7% din totalul cheltuielilor lunare, reprezintă cheltuielile de consum.
Cheltuielile de consum ale unei familii obișnuite, în România
Structura cheltuielilor totale ale unei familii obișnuite
Sursa: Conform INS, comunicat de presă Nr. 138 / 7 iunie 2022
Doar 20% din populația totală, pare că se informează activ cu privire la bănci si produsele financiare. Emisiunile TV si materialele informative sunt cele mai utilizate canale de informare formale, iar 40% din populatie declară că se informează și de la persoane pe care le cunosc.
După cum putem observa cu ușurință, cei mai puțini bani, îi alocăm educației și investițiilor pe termen lung. Cheltuim exagerat de mult și nu investim în instrumente investiționale care să ne sporească avuția financiară, pe termen lung.
În concluzie, asistăm la o lipsă a culturii financiare și a înțelegerii mecanismelor economice de bază.